Termitele planetei!
Va mai amintitii Dementorii din fascinanta serie Harry Potter? Gardienii inchisorii din Azkaban?
Acele creature oribile, fara suflet care absorb amintiriile si emotiile frumoase, fortand victima sa retraiasca cele mai intunecate momente din viata lor?
Prezenta unui dementor schimba totul in jur, atmosfera devenind rece si intunecata……oribila, intr-un cuvant.
Cel mai rau lucru era “sarutul dementorului, pentru ca in urma lui, victima intra intr-o stare vegetativa.
Va intrebati de ce am inceput articolul amintind de aceste creaturi dintr-o carte fantastica si schimbarile climatice.Ce legatura are una cu cealalta?
E trist sa spun asta, dar ….. noi suntem acei Dementori.Pentru minunata noastra planeta.
Planeta noastra nu este o inchisoare, este casa nostra si cumva noi trebuia sa fim gardienii ei, sa o pazim de lucrurile rele.
Dar, pe parcurs…..din aceasta “foame pentru nou, pentru bani, pentru imbunatatirea calitatii vietii’ si toate acele lucruri superficiale care nu sunt de nici o valoare…..sunt trecatoare…ne-am transformat din gardieni in niste termite afurisite care nu se dau batute pana cand nu devoreaza tot.
Traim, simtim, constientizam. Ne minunam, ne ingrozim, dar continuam in acelasi ritm alert sa distrugem.
Uneori…ma intreb…. Ce naiba se intampla cu noi? Si nu vorbesc de cei protejeaza cu sfintenie Mama Terra. Sunt in numar mult prea mic pentru a putea face fata.
Nu mai sarbatorim Craciunul o singura data pe an…ci in fiecare zi.Apar gadgeturi noi….masini reinventate, noi stiluri pentru mobila din casa…..dezvolam jungle de ciment si hranim lei mai flamanzi decat cei din savanna. Ei se hranesc cu bani si sunt mai agresivi…decat insusi regele cu coama si raget asurzitor.
Nu mai reparam ce se strica, aruncam..si inlocuim fara sa ne gandim la intreg procesul de degradare a planetei la care participam, cu sau fara voia noastra.
Ne batem cu pumnul in piept ca reciclam. Si ce daca? Nu e motiv de lauda, e un lucru firesc, natural, la fel ca ploaia care vine de sus spre jos si nu invers.
E trist. Pe Cuvant. Cum dispar padurile…. Aerul fratilor…..ala care e gratis. Nu-l cumperi precum un kg de portocale. Cum extragem tot din maruntaiele acestei planete.
Ne asezam in fata televizorului si ramanem cu gurile cascate cand auzim ca in deset a nins, ca vara o sa fie incendiara, ca biata minge de tenis se rusineaza cand este intrecuta de bucata de gheata ce-a cazut in timpul unei furtuni, cum tornadele cresc in intensitate si frecventa…..inundatii ce distrug mai mult de o jumatate de tara, asa Cuma fost in Pakistan, seceta distruge culturile…si …o sa mancam telefoanele..pe viitor.Nu stiu ce raspuns va da SIRI cand o sa-I punem intrebarea “-
Ce sa mananc? O lacusta sau o buruiana? (glumesc, sper)
Va mai zic?
Ca plasticul pe care “noi”, acesti copii obraznici aio planetei se intoarce tot la noi in farfurie?
Nu mai vorbesc de bietele animale care…..dispar, sunt imbolnavite, stramutate cu casa, dezorientate si bolnave. EHHH….cine sa se mai gandeasca la ele… poate cei de la National Geographic. Sa le mai faca cate o poza din cand in cand….si le este acordata atentie.
Nu sunt rea. Dar …. M-am gandit la o povestioara pe care am citit-o in treacat intr-o seara.
Era intitulata “Devoratorii si Pastratorii” . si m-a fascinat, dar si speriat in acelasi timp.
Viitorul este sumbru…..chiar daca este o lectura SF bazata pe cateva chestii stiintifice actuale.
Chestia este ca noi eram…DEVORATORII.
Ce dur suna, nu? Dar avem solutia…si nu e atat de grea. Hai sa devenim PASTRATORI ( Ce ice se multumesc cu putin dar sufficient)
Pentru noi, si pentru copii nostrii. Si ei merita sa respire aer curat, sa se bucure de aceiasi lume imensa si incredibil de frumoasa, asa cum sin oi ne-am bucurat.
Informatii date de specialisti.
“Anul trecut a fost înregistrat un record negativ: calota Groenlandei a pierdut 532 de miliarde de tone de gheață, 223 doar în iulie. Prin comparație, între 2003 și 2016, cantitatea de gheață topită a fost în medie de 255 de miliarde de tone pe an. Mai grav este că va continua să se topească indiferent de cât de rapid vor fi reduse emisiile de seră. Natura nu mai poate compensa distrugerile, așa c ninsorile din timpul iernii sunt insuficiente pentru ca gheață topită vara să fie reînnoită:
De exemplu, în 2015, analizând mostre luate din peştii şi fructele de mare vândute pentru consumul uman pe pieţele din California şi Indonezia cercetătorii au găsit plastice şi fibre textile la un sfert dintre animale.
Potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur, specializată în tranziţia spre o economie circulară, axata pe energii regenerabile, exista riscul ca, în anul 2050, în apele oceanului planetar să fie mai multe materiale plastice decât peşte, situaţie care ar afecta grav viaţa submarină.
Poluarea oceanelor. În anul 2050, în apele oceanului planetar vor fi mai multe plastice decât peşte, avertizează specialiştii
0 Comentarii